Înţeleptul şi Regele

 
Prin coşul pieptului,
bătrânul a exclamat fumul ultimei ţigări,
nu l-au ucis gardienii fricii
sau brigadierii morţii
cu zvastică în suflet şi seceră pe braţ,
nici disperările, nici remuşcările
-ar fi dat, nu un cal pentru un regat,
o herghelie-
a închis în el, precum un sfânt, toate durerile,
a plecat puţin mâhnit,
semenii nu i-au împărtăşit crezul:
libertate şi regat.
S-a dus să adune cavaleria regală
jertfită, niciodată învinsă, gata de luptă,
dar pentru o altă împărăţie,
mai bună şi mai dreaptă
şi de nici o căpuşă morfolită şi suptă!
Suveranul îşi supravieţuieşte exilului,
e copleşit de ignoranţa poporului
ce şi-a făcut republică, copită de Michiduţă triumfal,
şi nu-şi dă seama că i s-a pus deja şaua pe spinare,
moartea a apăsat pe lacăte şi pe clanţă,
sistemul călăreşte, striveşte,
cine să mai scoată din minte,
ochelarii de cal? 

(din volumul „Ţigara unui viitor de paie”, în curs de apariţie la Editura Corint, 2011)

 

 

Reclame
Acest articol a fost publicat în despre Regele Mihai și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s