Regele meu

Bunica mea a cerut să fie insoţită

în greaua trecere a vămilor cereşti

de un portret

al unui domn,

strecurat sub rever

ca un mister.

Prost educat şi lipsit de înţelegere,

am crezut, la vârsta minciunilor de alţii mestecate,

că domnul nu e decât un amant

pe care eu, juvete,  aruncat în joc,

n-am voie să-l mărturisesc.

Urcat în pod, după comuniunea sa din groapă

-dragoste, pe veci aşezată-

am descoperit figura celui ales,

în pagini de sepia

era Regele meu.

(din volumul „Ţigara unui viitor de paie”, Editura Corint, mai 2011)